Fenomenul vanzarilor online a luat amploare si e foarte bine ca Agentia Nationala Anti Frauda sa autosesizat despre acest fenomen scapat de sub control din punct de vedere legal. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Ultimele stiri din presa nationala despre controloalele ANAF au creat din nou o mica panica in randul clientilor finali, dar aceste stiri nu au fost explicate si din punct de vedere tehnic.
Explicam mai jos in termeni populari care este procesul comertului online si ce cauta de fapt ANAF in aceste controale.
Cauzele si motivele unei investigatii:
- Cumperi ceva si platesti cu cardul online
ANAF nu are nicio treaba cu tranzactiile tale online. Le-a vazut si pana acum si le va vedea mereu si fara ajutorul firmelor de curierat. In acest caz ANAF se poate autosesiza doar in cazul in care cumparaturile tale lunare au multe zerouri. Cumperi sute de tricouri lunar de 15.000 – 20.000 lei cursiv, iar in acest caz ANAF te poate contacta pe tine ca si client final pentru o lamurire pentru ca, probabil faci afaceri sau bisnita. Nu ai cum sa spui ca e 1000 lei un tricou si tu porti fix unul pe zi, apoi le arunci. Si te mai poate intreba de unde ai o suma atat de mare lunara doar pentru tricouri. Atat! In acest caz putin probabil, nu vei face nimic altceva decat sa dai o declaratie pe proprie raspundere.
ANAF nu are nicio treaba cu tine ca ti-ai vandut televizorul pe olx si de acei bani ti-ai luat niste haine sau alte electronice tot de pe olx sau alte surse.
Principiul controlului sumei platite explicate mai sus se aplica si platilor ramburs, nu neparat doar cu cardul. In ambele cazuri motivul controlului sumelor este acelasi.
- Plata ramburs, dar de care?
In stirile din media nationala s-a pronuntat cuvantul RAMBURS, dar nu a precizat nimeni de care. Unii oameni care cumpara nu stiu, dar comerciantii care vand stiu foarte bine diferenta dintre cele doua tipuri de rambursuri.
A: RAMBURS ( sau RAMBURS IN PLIC )
Curierul intoarce inapoi la vanzator un plic cu suma incasata
B: RAMBURS CONT COLECTOR
Curierul realizeaza un virament bancar cu suma respectiva expeditorului/vanzatorului
Simplu ca „buna ziua”. ANAF cauta exact acele sume ramburs care se intorc in plic… unde se intorc si marimea lor, nu cine le-a achitat. Acele rambursuri sunt atribuite ilegal de catre vanzatori, pentru ca in 99% din cazuri vanzatorii nu detin nicio forma fiscala, nu detin un PFA, INTREPRINDERE INDIVIDUALA sau SOCIETATE COMERCIALA, implicit nu declara venituri si nu platesc taxe la stat.
ANAF cauta multe zerouri
Repetam, agentii de control trebuie sa descopere acele persoane fizice care incaseaza sume mari prin vanzarea de produse online fara sa plateasca un leu la stat. Si credeti-ne ca sunt multi …putem da chiar nume.
Nu are treaba cu tine daca ai incasat un ramburs in plic pentru ca ti-ai vandut telefonul pe olx sau facebook market. Are treaba cu cei care expediaza zeci/sute de colete pe zi si realizeaza foarte multe venituri lunare care repeteam, nu platesc nici un leu la stat.
Daca vrei sa nu ai probleme cu astfel de vanzatori, trebuie doar sa te uiti pe eticheta AWB ca suma ramburs sa fie de tip CONT COLECTOR. In acel caz tot procesul este legal. Vanzatorul are factura de achizitii pe acel produs si automat are si o factura de vanzare chiar daca din diferite motive tehnice nu ai ajuns in posesia ei.
Mai jos cateva exemple grafice simple. Concluzia: ANAF face foarte bine ceea ce intentioneaza sa faca pentru ca de cele mai multe ori, persoanele care vand produse fara a avea o forma fiscala sunt acele persoane care fac concurenta neloiala multor companii mici si mijlocii care „joaca” corect si cinstit si platesc taxe. Tot procesul fiind nefiscalizat, automat produsele sunt mai ieftine pentru ca in spate nu exista taxe.
Te-ai bucurat ca ai gasit un produs cu 50 – 100 – 200 lei mai ieftin decat in magazinul X Y Z ?! Magazinul respectiv plateste taxe la stat iar persoana fizica face evaziune fiscala si in spatele unui site e foarte usor de ascuns o persoana fizica fara sa iti dai seama.
Spor la cumparaturi.
